Comorile pierdute ale omenirii
Sclipirile hipnotice ale aurului i-au atras intotdeauna pe muritori, chiar daca, de fiecare data, metalul galben a adus pierzania celor care-l aveau, ca intr-un fel de blestem ancestral. Si in timpurile moderne, ca si in urma cu mii de ani, oamenii s-au dovedit capabili de orice mârsavii spre a obtine praful galben. Neamurile barbare care, la inceputul Evului Mediu, au navalit in Europa, l-au cautat cu indârjire, ajungând in Lumea Noua, conchistadorii au furat sute de tone de aur de la azteci sau incasi, si nu mai departe de secolul XX, nazistii, cotropind Europa, au pradat, la rându-le, bogatiile locuitorilor ei, fara scrupule. Se stie ca de-a lungul veacurilor au fost descoperite multe tezaure continând nepretuite bijuterii de aur. Chiar si asa, insa, exista inca destule comori sau vestigii care asteapta sa fie scoase la iveala. Ce sanse avem sa admiram cândva aceste obiecte in salile muzeelor? Foarte mari, ne asigura savantii si arheologii...Unde se afla mormântul lui Genghis-Han
Desfasurata timp de ani buni cu ajutorul sapei si târnacopului, arheologia beneficiaza astazi de un aliat mult mai puternic: satelitii. Gratie lor, pot fi depistate zacaminte de bogatii naturale, ape subterane si ruinele unor civilizatii de mult disparute. Cum deasupra Pamântului se rotesc azi permanent peste 1500 de sateliti activi, am fi tentati sa credem ca planeta nu mai are secrete si ca tot ce a fost de valoare la suprafata sau in interiorul ei s-a gasit. Si totusi, unele dintre cele mai faimoase artefacte istorice asteapta inca sa fie scoase la iveala. In ultimul deceniu, o veritabila armata de istorici, arheologi si vânatori de comori având in spate concerne puternice si fonduri de milioane de dolari au pornit sa gaseasca aceste artefacte. Maury Kravitz, un avocat pensionar, in vârsta de 75 de ani, pasionat de istorie si luându-l drept model pe Schliemann, descoperitorul Troiei, a petrecut 15 ani si a irosit 4 milioane dolari, facând sapaturi in centrul Mongoliei, in cautarea mormântului lui Genghis-Han, cercetari esuate din pacate. Altii au avut mai mult noroc: in luna mai, o firma de cercetari subacvatice, Odyssey Marine Exploration Inc., a anuntat gasirea epavei navei „Black Swan”, la bordul careia se aflau peste 500.000 monede de argint. Un cautator amator de comori a descoperit cu totul intâmplator, nu departe de coastele Indoneziei, epava caravelei Flor de la Mar, o corabie spaniola incarcata cu aur.
Arheologie din satelit
Arheologii spera ca in viitor, perfectionarea sistemului de localizare globala prin satelit sa le garanteze accesul in unele zone indepartate si de asemenea sa le permita sa „priveasca” pe fundul marilor sau in adâncurile Pamântului. De asemenea, semnalele radar, senzorii magnetici si impulsurile electrice vor putea fi utilizate pentru a detecta structuri sau obiecte metalice, aflate chiar la mari adâncimi. In acelasi timp, dispozitivele submarine care folosesc magnetometre sau sonare vor permite cercetatorilor sa observe obiecte scufundate pe fundul marilor, pe care in prezent nu le pot depista. Profesorul Porcher Taylor, de la Universitatea Richmond, sustine ca ar fi reusit deja, cu ajutorul imaginilor tridimensionale transmise de sateliti, sa identifice o structura bizara pe muntele Ararat, din Turcia, anomalie pe care el o considera a fi legendara arca a lui Noe. Geograful suedez Ulf Erlingsson se bazeaza tot pe imagistica de satelit pentru a demonstra ca exista asemanari intre felul cum arata Irlanda si descrierea facuta de Platon la fel de legendarului continent Atlantida.
Un miliard de dolari zac pe fundul marii
Supranumita „Sfântul Graal al epavelor”, epava galionului spaniol San Jose zace de aproape trei secole in largul coastelor Columbiei, dupa ce in anul 1708 vasul a fost scufundat de o escadrila britanica, toti cei 600 de marinari de la bord pierind in naufragiu. Dar odata cu ei s-au dus la fund si comori fabuloase, jefuite de la incasi si urmând a fi transportate in Spania. Valoarea lor este estimata la peste un miliard de dolari iar naufragiul a aprins mintile multor cautatori de comori. In 1982, o echipa de investigatori americani, Sea Search Armada, a anuntat identificarea epavei dar, dupa nenumarate dispute legale cu statul columbian asupra legalitatii recuperarii lor, Columbia a trimis o expeditie proprie care n-a reusit sa gaseasca nici urma de galion, in locul indicat de americani. In 2001, vânatorul de comori canadian Tony Dyakowski a pretins si el ca ar fi gasit comoara, folosindu-se de jurnalul de bord al unui ofiter britanic ce participase la scufundarea navei San Jose, dar nici afirmatiile sale nu s-au verificat, astfel incât miliardul de dolari, in lingouri si bijuterii de aur, asteapta inca sa fie ridicat...
Misterioasa camera de chihlimbar
De zeci de ani, cercetatorii cauta fara succes fascinanta „Camera de chihlimbar”, creata in Palatul Charlottenburg, intre 1701 si 1709 de catre regele prusac Friederich Wilhelm si daruita tarului Petru cel Mare. Continând o multime de obiecte de aur, bijuterii si pietre pretioase, Camera de chihlimbar a fost jefuita in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial de câtre nazisti si adusa la Konigsberg. In haosul de la sfârsitul razboiului, toate aceste bogatii au disparut fara urma. Unii sustin ca ele ar fi fost distruse in bombardamentele Armatei Rosii, altii ca s-ar afla inca ascunsa intr-un buncar din Konigsberg, ori ingropata intr-o mina din muntii Ore, sau luata la bordul unui submarin german care a fost ulterior scufundat de sovietici. Singura urma a comorii a fost depistata in 1997, când un mozaic italian de piatra, care decora cândva Camera de chihlimbar, a fost gasit in Germania, in posesia familiei unui soldat german care a ajutat la mutarea artefactelor din Rusia. La fel de interesanta este si legenda mirificelor bogatii ascunse de ocupantii nazisti la sfârsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in adâncurile unui lac austriac, in creierul Alpilor.
Se spune ca in mijlocul lacului Toplitz, un tau montan cu o suprafata de câteva hectare si adâncimea maxima de 95 metri, ar zacea, inchise ermetic in lazi metalice, sute de kilograme de aur, bijuterii si documente de o valoare inestimabila, apartinând familiilor evreiesti persecutate in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Dar expeditiile desfasurate de scafandri amatori din Austria, Statele Unite, Germania, Italia si Marea Britanie, nu au dus la depistarea imensului tezaur, ba au provocat si o multime de drame (aproape 20 de scafandri si-au pierdut viata in adâncurile intunecate).
GABRIEL TUDOR
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu